Manastirea Chiajna

Mănăstirea Chiajna este o biserică în ruină, aflată la marginea Bucureştiului, în jurul căreia circulă legende cum că ar fi blestemată.Ruinele se află la periferia Bucureştiului, la marginea cartierului Giuleşti-Sârbi, lângă o groapă de gunoi, subiect al multor legende şi mituri urbane.^{[necesită citare]} Construcţia Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost finalizată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime si 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri.

Urma să să fie unul dintre cele mai importante lăcaşuri de cult româneşti ale vremii, însă nu s-a întâmplat aşa. Legenda spune că biserica ar fi blestemată.Preoţii nu au slujit niciodată în ea, fiind bombardată de către turci chiar înainte de sfinţire. Aceştia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate, şi din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime. Cu toate acestea, construcţia a rămas în picioare. Abia la cutremurul din 1977 s-a prăbuşit turla.

Ciuma

Mănăstirea a fost părasită pe timpul ciumei din vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti. Alte surse susţin că mănăstirea funcţiona în 1792, dar a fost părasită în vremea ciumei, cand domnitor era Mihai Şuţu. Una din legende spune că însuşi mitropolitul Ţării Româneşti, Cozma, a murit din această cauză chiar în această biserică.

Clopotul

Clopotul ei cel mare ar fi fost aruncat in apele Damboviţei şi, după spusele localnicilor, se aude bătând în nopţile cu lună plină. Câteva înregistrări ale acestui sunet au fost făcute publice, însa nu au fost niciodată luate în serios.

Chipul misterios

Pe zidul din dreapta, dinspre intrare, cam pe la mijloc, la câţiva metri înălţime, desprinzându-se tencuiala, a aparut un chip enigmatic, de o stranie frumuseţe, ce seamană cu o domniţă, dar şi cu un înger, iar după alte pareri ar semăna cu Sfinxul de la Gizeh sau cu Sfinxul românesc. Se presupune că acest chip ar fi cel al fiicei doamnei Chiajna, Ancuţa, ucisă din ordinul mamei sale, căreia îi încalcase porunca, măritându-se cu alesul inimii ei.

Dispariţii si crime

De-a lungul anilor, au fost semnalate numeroase dispariţii în zona mănăstirii, mai ales ale rromilor din cartierul vecin. Aceştia au poveşti 

înspaimântătoare legate de vechea ruină. e asemenea, în interiorul ei au avut loc două crime, una înainte de 1990 şi alta după.

O ruină fragilă

Manastirea Chiajna înainte de cutremur

Deşi ruina a rezistat parţial la bombardamentul turcilor, a rămas foarte fragilă, cupola ei căzând la cutremurul din 1977. Astăzi, la fiecare câteva minute, trec avioane exact pe deasupra bisericii, la altitudine foarte joasă. Din acest motiv, dar mai ales pentru că este amplasată la mai putin de 20 de metri de calea ferată Bucureşti - Craiova, mănăstirea are de suferit enorm, căramizi picând aproape zilnic din ea.

Încercări de restaurare

Unii arhitecţi sunt de părere că mănastirea poate fi restaurată, pentru că o biserică ridicată din temelii ar costa mult mai mult. Prin 1948 autoritaţile comuniste au refuzat cererea episcopului Antim Nica de a se restaura mănăstirea.

Mănăstirea astăzi

Ruina a ajuns obsesia multor fotografi, impresionând prin dimensiunile sale uriaşe (43 metri lungime, 18 inaltime, ziduri groase de 1 si 2 metri).  Mulţi alpinişti vin la ea pentru a o escalada; mai nou ea serveşte şi ca decor pentru videoclipuri de manele. De asemenea, în 2004, formaţia de muzică rock Praf În Ochi a filmat, tot la mănăstire, videoclipul piesei "1000 de gânduri".